vê ce fâ
[AF]
-
loc.v.
vê robis di fâ, jessi impegnât:
ma jo culì mi piart a cjacarâ / tant che no ves ce fâ (Pieri Çorut, Pronostic par l'an 1836);
"Scusait, ma el principâl al veve ce fâ e jo…" (Ugo Pellis, Dôs cjacaris di Vencul - Prefazion a Instoriis e liendis furlanis)
Var. vê cefâ
-
loc.v.
vê di fâ fadie par otignî alc:
cumò ancje so pari al jere inrabiât fuart e sô agne e veve ce fâ par viodi di meti pâs (Jolanda Mazzon, Fûr di timp)
Sin. vê cif e çaf
-
loc.v.
vê analogjie, relazion, inerence cun alc:
lis Cumunitâts [medievâls] dal Friûl no àn nuie ce fâ cui Cumons de Lombardie, dal Venit, de Toscane, ne par vie di cemût che a son nassudis, ne par vie di cemût che si governavin (Josef Marchet, Cuintristorie dal Friûl dal 1866 fint in dì di vuê);
controversiis che a àn ce fâ cu lis "aghis publichis" (Zuan Pieri Biasatti, La Livence e torne cjase)
Sin. vê a ce viodi
, vê a ce fâ
-
loc.v.
vê un cualchi rapuart cun cdn. o cun alc:
al veve vût ce fâ cu la polizie par vie di cualchi cjoche o di cualchi barufe cui mucs (Pieri Menis, Une letare par Bepo);
al contint ancjemò di no vê nuie ce fâ cun ce che a i dîs la acuse (Pieri Piçul, Vieri e gnûf);
«[…] no bisugne vê masse ce fâ cun lui. Une dì o chê altre al podarès ancje lâ vie…» (Carlo Sgorlon, Prime di sere)
Sin. vê a ce fâ
, vê a ce viodi
Components:
-
ce1
pron.int., inter., pron.dim., adi.int., adi.escl., av., pron.indef., s.m.
-
fâ
v.tr., s.m., v.intr.
-
vê
v.tr., v.aus.
Proverbis:
- al è mâl vê ce fâ cui massepassûts
- cui triscj al è brut vê ce fâ
- la lune no à ce fâ cui gjambars