vê ce fâ    [AF]

  1. loc.v. vê robis di fâ, jessi impegnâtma jo culì mi piart a cjacarâ / tant che no ves ce fâ (Pieri Çorut, Pronostic par l'an 1836); "Scusait, ma el principâl al veve ce fâ e jo…" (Ugo Pellis, Dôs cjacaris di Vencul - Prefazion a Instoriis e liendis furlanis)
    Var. vê cefâ
  2. loc.v. vê di fâ fadie par otignî alccumò ancje so pari al jere inrabiât fuart e sô agne e veve ce fâ par viodi di meti pâs (Jolanda Mazzon, Fûr di timp)
    Sin. vê cif e çaf
  3. loc.v. vê analogjie, relazion, inerence cun alclis Cumunitâts [medievâls] dal Friûl no àn nuie ce fâ cui Cumons de Lombardie, dal Venit, de Toscane, ne par vie di cemût che a son nassudis, ne par vie di cemût che si governavin (Josef Marchet, Cuintristorie dal Friûl dal 1866 fint in dì di vuê); controversiis che a àn ce fâ cu lis "aghis publichis" (Zuan Pieri Biasatti, La Livence e torne cjase)
    Sin. vê a ce viodi , vê a ce fâ
  4. loc.v. vê un cualchi rapuart cun cdn. o cun alcal veve vût ce fâ cu la polizie par vie di cualchi cjoche o di cualchi barufe cui mucs (Pieri Menis, Une letare par Bepo); al contint ancjemò di no vê nuie ce fâ cun ce che a i dîs la acuse (Pieri Piçul, Vieri e gnûf); «[…] no bisugne vê masse ce fâ cun lui. Une dì o chê altre al podarès ancje lâ vie…» (Carlo Sgorlon, Prime di sere)
    Sin. vê a ce fâ , vê a ce viodi
Components:
  • ce1 pron.int., inter., pron.dim., adi.int., adi.escl., av., pron.indef., s.m.
  • v.tr., s.m., v.intr.
  • v.tr., v.aus.
Proverbis:
  • al è mâl vê ce fâ cui massepassûts
  • cui triscj al è brut vê ce fâ
  • la lune no à ce fâ cui gjambars