subitani /-à-/ su|bi|ta|ni [CO]
-
adi.
che al sucêt dal moment, in maniere improvise:
[...] cuntune pôre subitanie e il flât stratignût (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve);
l'atac [di pancreatite] al jere stât cussì subitani e violent di lassâlu cence fuarce (Amedeo Giacomini, Tal ospedâl)
Sin. improvîs , burît , imburît
Cfr. sec , svelt