sevêr  se|vêr  [AF]

  1. adi. che al judiche e che al trate chei altris, o ancje se stes, cun precision, cun rigôr, cun durecela comission e je severe: bisugne viodi se il frut al cognòs la scjale tes tonalitâts plui facilis; se al sint la diference dal maiôr al minôr, se al è espert te leture (Alan Brusini, Amîs come prime); no che i furlans a fossin campions di gjenerositât cuintri il prossim; anzit, plui di cualchi volte a jerin dûrs, sevêrs e triscj (Riedo Pup, I furlans e la religjon)
    Sin. intransigjent , rigjit , dûr
    1. che al risulte di rigôr e durece, che al mostre rigôr e durecesi spere che i responsabii a fasaran autocritiche severe, serene e obietive (Antoni Beline, Politichis 2001: la gnot de reson)
  2. adi. caraterizât di alte moralitât, serietât, responsabilitâtune nobile figure di patriot, un om di severe moralitât e un tecnic preparât (Giovanni Pillinini, Zuan Batiste Cavedalis - Une vite esemplâr)
    Sin. seri , responsabil
  3. adi. che al da impression di maestât o solenitât e tal stes timp di essenzialitâtune liturgjie scjampade ae riforme che e meteve dacuardi il Pape e l'Imperadôr di Acuisgrane, rimpinantsi su pai crets de Cjargne, inte bielece severe e sacrâl des sôs plêfs di piere e di lûs (Angelo Floramo, La cuintristorie de ocupazion veneziane)
  4. adi. [TS] st.art dal stîl artistic nassût in Grecie intal V sec. p.d.C., sucessîf a chel arcaic, de fin des vueris persianis, 479 p.d.C., a mieç secul, che al à vude la sô espression plui alte tai complès statuaris dai frontons dal templi di Zeus a Olimpiedi stîl sevêr, i complès statuaris a son stâts recuperâts, pûr cu lis mutilazions de colade, e a son conservâts intal Museu di Olimpie (Adrian Cescje, Viaç aes origjins dal Logos)