lustrâ lis scarpis cu la lenghe [CO]
-
loc.v.
(volg.)
laudâ cdn. o servîlu o umiliâsi, tant di pierdi la dignitât, in gjenar par vê un vantaç meschin:
par cjatâ un lavôr al tocje lustrâ lis scarpis ai sorestants cun la lenghe (Tarcisio Venuti, La cjase di Toni)
Sin. lecâ i pîts , lecâ il cûl , lecâ lis scarpis , lecâ i stivâi