lâ denant daûr    [CO]

  1. loc.v. lâ al contrari, fâ un moviment cun sens contrari di chel normâlrivât che al è il cjar tal bosc, i domandin ce che al à che al va denant daûr (Zuan Nazzi Matalon, Ottorino Burelli, Sacheburache)
    Sin. lâ a cessecûl
    Var. lâ devant daûr
    Cfr. cessâ , zirucâ
    1. (fig.) vê une involuzion, un declin e v.i.il borc al stave atent a chei zimui che a lavin denant daûr e cuant che a finirin di patî, si butà su la novitât cuntune passion che mai (Maria Forte, La aghe dal Ariul)
Components:
  • daûr av., prep., adi.inv., s.m.sing., s.m.inv.
  • denant av., prep., adi.inv., s.m.sing.
  • v.intr., s.m.sing.