lâ daûr    [FO]

  1. loc.v. movisi dopo di alc o di cdn.al preave Menut di Anzule Miot di puartâi la cjadreute fin su la jentrade de Androne e cjaminant come impicotît sul so baston […] i lave daûr ben planchin (Maria Forte, Il Bide di Miot)
    Sin. vignî daûr , tignî daûr
    1. jessi dopo tal timp o tun ordinl'un al va daûr dal doi […] il doi al va daûr dal trê (Pieri Somede dai Marcs, Ursule)
  2. loc.v. cirî di rivâ li di cdn. o di alc in moviment, ancje cun chê di cjapâlucorii daûr a pît? No, miôr meti in moto e lâi daûr in machine (Laurin Zuan Nardin, Il cop)
    Sin. cori daûr , tignî daûr
  3. loc.v. jessi o movisi cun cdn. o cun alc, cun sens di dipendence, di subordenazion e v.i.chês âfs che, cuant che a vevin chê di fâ une altre famee, a bandonavin il bôç par lâi daûr a une gnove regjine (Alviero Negro, Lis âfs di Min)
    Sin. vignî daûr
  4. loc.v. compagnâ, ancje no cuntun moviment tal spazi, ma cuntun compuartament, cuntune aziona vevin scomençât a cjantuçâ e chel de armoniche ur lave daûr cul strument e cu la vôs (Gianni Gregoricchio, Îr e doman)
    Sin. stâ daûr , tignî daûr , vignî daûr
  5. loc.v. tignî i voi, la cjalade, o un altri orghin sensoriâl e v.i. su alc o su cdn. in moviment o in evoluzionmi domandà il canocjâl par lâ daûr il svol di doi falcuçs (Carlo Sgorlon, Il dolfin); la sô orele, che e sint simpri ben, i va daûr al sunôr de sirene (Gianluca Franco, Cuant che l'Istât al finìs - Ogni etât la sô maravee)
    Sin. tignî daûr , stâ daûr
  6. loc.v. tignî la atenzion centrade su alc, soredut suntun discors, suntun resonament, e rivâ a capîlue cjalave ducj chei altris che a lavin daûr de Messe, che a someavin atents e convints (Jolanda Mazzon, Fûr di timp); Eliseo al lave daûr dal discors cun fadie parcè che al pensave a altris robis (Carlo Sgorlon, Prime di sere)
    Sin. stâ daûr , tignî daûr
    1. fâ un ciert percors logjic, procedurâlpo dut intun, come se al les daûr di un discors no pandût, Carli al disè: "Tu mi âs metût masse adalt tai tiei pinsîrs" (Jolanda Mazzon, Fûr di timp)
  7. loc.v. vê un interès sentimentâl o sessuâl par cdn. e cirî di plasêisi jere inacuarte ben jê che Turi le cjalave cussì, che i lave daûr (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve)
    Sin. stâ daûr
    Cfr. vignî daûr
  8. loc.v. tignî cdn. o alc tant che vuide, tant che model, tant che pont di riferimentducj a van daûr dal leader come pioris (AAVV, Sul florî); par pandi plui comuts la materie, o larìn daûr de gramatiche di Gérard Moignet,che al scomence di descrivi la morfologjie cul articul definît (Zorç Cadorin, Cualchi ipotesi sul furlan di prin di scrivilu)
    Sin. tignî daûr
    1. tignî in cont e meti in vore normis, indicazions, conseis e v.i.noaltris, ce che o vualmìn o podìn contâlu; lôr a scuegnin lâ daûr des diretivis (Josef Marchet, Il strolic al pronostiche)
    2. compuartâsi daûr di un impuls, di une fuarce, di un interès e v.i.si viodin creaturis bandonadis / a baronon pes stradis, / a fâ insolencis e berechinadis. / A ruede lavade / e van daûr l'istint che ju strassine (Pieri Çorut, L'asîl); "Voaltris o vais daûr de vuestre cussience, ma lôr a van daûr dal lôr interès, dal lôr tornecont […]" (Alviero Negro, Int di masnade)
    3. ancje di alc di inanimât, jessi in conformitât cuntun model, cuntun riferiment, cuntune norme, cuntune fuarce e v.i.la rie blancje dal confin e varès vût di lâ daûr dal paralêl gjeografic al milesim (Tarcisio Venuti, La cjase di Toni)
  9. loc.v. fâ l'istès di cdn. altri o di alc altri, ancje cence volontâtso pari nol jere plui in chest mont, e sô mari i jere lade daûr cualchi mês dopo di sclopecûr (Carlo Sgorlon, Ombris tal infinît)
  10. loc.v. crodi a cdn. o a alc, vê fiducie, tignîlu in considerazion, dâi atenzion"[…] se lavi daûr di jê no varès dovût vignì, parcè che e dîs che al è un puest di trucs" (Pieri Somede dai Marcs, Butìnle in staiare); "Ce sâstu tu di mê mari? Se nancje no tu la cognossis…" "O ai sintût fevelâ di jê". "Ah, tu vâs daûr dai babeçs? " "Jo no. Dome che o ai scoltât avonde par fâmi une idee par gno cont." (Gianni Gregoricchio, Îr e doman)
    Sin. tignî daûr , stâ daûr
    1. ubidîCarlin nol lave daûr sô mari, nol jere plui un frut e al jere lui il paron de sostance dai Muraie di Borghet, pôc ce dî (Pieri Menis, Chei di Muraie)
  11. loc.v. tignîsi informât o inzornât su alc o su cdn.[i "influencers"] a àn une vore di int che ur va daûr in Rêt (Giorgio Jannis, Television 2.0)
    Sin. stâ daûr , tignî daûr
  12. loc.v. capitâ daspò o in consecuence di alcil racuei al va daûr di ce che si semene (Gianni Gregoricchio, Îr e doman)
    Sin. vignî daûr , tignî daûr
Components:
  • daûr av., prep., adi.inv., s.m.sing., s.m.inv.
  • v.intr., s.m.sing.
Proverbis:
  • a lâ daûr dai fats di chei altris, a van di mâl i siei
  • a lâ daûr dai lavôrs dai altris, a van in discapit i siei
  • no bisugne lâ daûr dai peçots dai fruts
  • no stâ lâ daûr di peçots di fruts