cjalâsi  cja|lâ|si  [FO]

  1. v.pron.tr., v.pron.intr. viôt cjalâ
  2. v.pron.intr. smirâ cun atenzion e a lunc la sô imagjin, a riflès o riprodotesimpri plui a lunc Eve si cjalave tal spieli de so cjamare, cirint di induvinâ te sô muse i trats de sô personalitât e dal so destin (Carlo Sgorlon, Ombris tal infinît)
    Sin. smirâsi , spiâsi , spieglâsi , viodisi , rimirâsi
    1. (fig.) rifletisii cjamps a sverdearin di colp fin sul ôr dal palût e il forment verdut si pleave a cjalâsi ta la aghe (Dino Virgili, Cuel Valâr)
  3. v.pron.intr. osservâsi un cun chel altrisi saludarin dibot cence fevelâ, cjalantsi e avonde (Agnul di Spere, In viaç di domenie); Begot al tornâ a cjalâsi cul so coleghe, po al stazà il lûc, al tacà a lâ sù e jù sot des vogladis dal personâl (Fabian Ros, La rambe)
    Sin. fissâsi , osservâsi , lumâsi , spiâsi
  4. v.pron.tr. osservâ une part dal propri cuarpcjalâsi lis mans; cjaliti i cjavei che a comencin a sblancjâsi, no viodistu che tu ti sfadiis nome a fâ cheste rivute? (Pieri Menis, Sul agâr)
    Sin. controlâsi , esaminâsi , osservâsi
  5. v.pron.tr. cun valôr intensîf, cjalâ cun atenzion, cun gustcjalâsi un biel film; si jere fermade a cjalâsi chê valade grandone e verde (Alan Brusini, Come tai romançs)
    Sin. viodisi
  6. v.pron.intr. judicâ se stes, fâ autocritiche, fâ un esam di cussiencee tu, Vigji, no stâ voltâti indaûr a cjalâlu, che tu âs ce cjalâti te: che la cantine plene e la femine cjoche no puedin lâ da pâr, nancje là di te, no mo? (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini)
  7. v.pron.intr. dâsi atenzion un cul altri, vê un contat sociâla àn barufât e no si son cjalâts par une setemane
  8. v.pron.intr. tignîsi sul sigûr rispiet a un pericul o a alc di negatîfcjaliti di chê int alì, che nol è ce fidâsi
    Sin. vuardâsi , stâ in vuaite
  9. v.pron.intr. evitâ, stâ atent di no fâ alcse i grancj a vivin cun vergogne la identitât furlane i fruts, ancje se a impararan a scuele il furlan, si cjalaran ben dal doprâlu (Franc Fari, Il cjâf dai furlans)
    Sin. tignîsi , vuardâsi
  10. v.pron.intr. (fig.) di edificis o di lôr parts o di monts, culinis, paîs e altris elements, jessi un devant di chel altriil municipi e la glesie si cjalin, un di une bande, une di chê altre de place dal paîs
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • intant che la biele si cjale tal spieli, la brute si maride
  • par consolâsi baste cjalâsi indaûr
  • se tu ti cjalis te, no ti vanze timp di cjalâmi me