vivôr vi|vôr [CO]
-
s.m.
cualitât e fuarce di cui o di ce che al è vîf, vivarôs, dinamic, ferbint, intens e v.i.:
un zovenut plen di sperancis, plen di fiducie, plen di vivôr (Zuan Lurinçon, La Madalene);
al lave tal ort a cjalâ i pomârs tal vivôr dal madressi (Maria Forte, La tiere di Lansing)
Sin. vivece , vivarosetât , vitalitât
Cfr. snait , ferbince , fuarce , energjie