pression  /-òn/  pre|ssi|on  [FO]

  1. s.f. fuarce che si fâs cuintri di alc, che e pues cambiâ la sô forme o posizionune lizere pression sul scatarel e veve fat partî il colp (Cristina Noacco, Faliscjis)
    Cfr. cjame , cjarie , pês1 , fuarce , cjalcjade , fracade , scliçade
  2. s.f. [TS] fis. rapuart tra la fuarce che si fâs su di une superficie e la misure di chê superficie, o ben la fuarce par unitât di superficie
    1. in riferiment a fluits, licuits e gas, grandece che e rapresente lis interazions tra lis particulis dal fluit
    2. variabile che, cu la temperadure e il volum, e determine il stât termodinamic di un fluit
  3. s.f. [TS] fis. fuarce che i gas de atmosfere a fasin suntune superficie orizontâl a tiere o intun ciert pont di rilevazion, che si misure in bar e milibara paritât di cuote o di pression l'aiar frêt al è plui fis, ven a stâi plui pesant, di chel cjalt (Stefano Micheletti, Marcellino Salvador, Notis di meteorologjie pal Friûl - Vignesie Julie)
  4. s.f. [TS] med. fuarce fate dal sanc in circolazion su lis parêts des arteriis[il primari] lu palpâ a lunc, intant che il miedi zovin e la muinie i tignivin i braçs; al domandâ che i misurassin la pression, po i tirà sù lis palpieris cjalantji cun dute atenzion lis pipinis dai voi (Amedeo Giacomini, Tal ospedâl); masse sâl al fâs alçâ la pression e cressi il pericul di malatiis dal cûr e de circolazion (Guglielmo Pitzalis, Mangje san 2)
  5. s.f. (fig.) azion fate par sburtâ un a fâ alcsi cîr di fâ pôre e si fasin pressions di ogni fate sui citadins di lenghe sclave par obleâju a mandâ i fruts tes scuelis talianis (Josef Marchet, Dirits, promessis e fats)