pendolarie  /-à-/  pen|do|la|ri|e  [BF]

  1. s.f. grande mancjance di fuarcis, par fadie o par malatie o par malinconiepar guarî la pendolarie / coparìn cualchi cjapon, / simpri plene la panarie / e une tace di vin bon (Luigi Garzoni, Lis feminis di cjase campagnole)
    Sin. sflacje , vilece , canie , flaperie , cagnate , stracherie , scuniment
    Var. pindularie
    Cfr. avilizion , aviliment , maluserie , strache , fadie