lâ insot    [CO]

  1. loc.v. (ancje fig.) lâ dentri in profonditâtsi che va tant insot la sô radrîs, / cuant sì grant arbolon cres in alteça (Zuan Josef Busiç, La Gjeorgjica di Virgjili); un macet di rosis cun cualchi spine, a jerin i siei fîs, ma jê chês spinis no lis sintive a lâ insot (Maria Forte, Cjase di Dalban)
    Cfr. lâ jù , lâ sot
  2. loc.v. (fig.) frontâ, studiâ, capî, tratâ, discuti e v.i. fin tes causis profondislâ insot, cuntune cierte serietât, te cuistion des minorancis linguistichis in Europe (William Cisilino, 10 agns di soledât. In ricuart di Angelo Pittana)
    Sin. lâ indentri
Components: