dâi dentri    [AF]

  1. loc.v. fâ alc cun impegnancje culì, butât di bande la armoniche e il liron, a àn scomençât a dâi dentri cul fox, cul tango, che anzit la glesie e veve improibît, cul one step, cul charleston, in sumis cun dutis chês novitâts vignudis cui soldâts americans (Alan Brusini, Chei de vuere dal '15); a saressin restâts in paîs a dâi dentri ai dafâs sence orari (Meni Ucel, La "Fieste dai Roncs"); dâi dentri di pale e di pic a la tiere incrudulide de glace (Ivano Urli, Storie di Min); tocje lâ indenant, dâi dentri, studiâ, laureâsi (Riedo Pup, I furlans e il mestri)
    Sin. dâi sot , dâ dentri , dâi di comedon
Components:
  • v.tr., v.intr.
  • dentri av., prep., adi.inv., s.m.sing., s.m.inv.