cuçât cu|çât [CO]
- p.pass., adi. viôt cuçâsi
-
adi.
che al sta jù, poiât par tiere, distirât, sentât o scuasi sentât:
jê, simpri cuçade sul scjalin, si jere tirade un tic in bande (Gianni Gregoricchio, Pollione Magrini)
Sin. scrufuiât , scrofât , coviglît , cufât , cufulât , cufulît , cugulît , scufât , covât , crofât , incuçât