clipit
/clì-/
cli|pit
[BF]
-
adi.
(ancje fig.)
a mieç jenfri cjalt e frêt, spec. in maniere plasevule:
e un frut curint pal sfalt / clipit dal viâl / mi poiarà na man / tal grin di cristal (Pier Paolo Pasolini, Il dì da la mê muart)
Sin. tivit
, tividin
, clip
Var. clipi
-
(fig.)
di colôr, delicât
-
s.m.
(ancje fig.)
temperadure o clime plasinte, a mieç jenfri il cjalt e il frêt:
jo i soi na viola e un aunâr, / il freit e il clipit ta la cjar (Pier Paolo Pasolini, II. Suite furlana (1944-49))
Sin. tivit
, tividin
, clip
-
adi.
(fig.)
pôc ferbint o espansîf o entusiast o fuart e v.i.
Sin. debil
, flevar
, strac
, clip
Cfr. frêt