cjiade /-à-/ cji|a|de [CO]
-
s.f.
azion di fâ escrements
Sin. cagade , cagadure-
escrement, risultât de azion di fâ escrements:
"Lei è in multa. Non sa che è vietato lordare e per di più offendere la pubblica decenza? "Jacum al jevà in pîts come un zupet e al taponà la cjiade cul cjapiel, disint: "O stavi corint daûr a un parussulat e ve ca che lu ai cjapât" (Angelo Covazzi, Il parussulat)
Sin. cjiadure , cagadure , mierde
Cfr. sbit , sbitiade
-
escrement, risultât de azion di fâ escrements:
"Lei è in multa. Non sa che è vietato lordare e per di più offendere la pubblica decenza? "Jacum al jevà in pîts come un zupet e al taponà la cjiade cul cjapiel, disint: "O stavi corint daûr a un parussulat e ve ca che lu ai cjapât" (Angelo Covazzi, Il parussulat)