cjanul2
/cjà-/
cja|nul
[CO]
-
s.m.
condot cilindric lunc e avonde sutîl, in câs ancje flessibil:
une cubie di doi cjanui blancs (par talian: tubi), che a picavin fûr dal teren slacât (Lucio Perès, Une lance longobarde cjatade a Baracêt)
Sin. canele4
Var. canul2
-
s.m.
[TS]
artes.
bachete turnide e cuntune buse, che si ferme tor di un flanc e li che si impire o si ponte un fier di gucje, o altri imprest cun altre forme ma cun chê stesse funzion
Sin. gucjel
, gucjet
, crucjel
, crucjet
, fuset
, gucjarûl
, cagnôl