çurli  çur|li  [BF]

  1. adi., s.m. che, cui che al fâs lis robis cence razionalitât, cence previdence, cence inteligjenceal oleve juste che siore Gjovane e contàs la storie de sô massarie çurle par che il timp al sbrissàs vie mancul pegri (Novella Cantarutti, Il cjoc e la "danze" dai muarts)
    Sin. sturnît , sturnel , stupidel , çurlît , çus , instupidît , insemenît