tignî compagnie    [CO]

  1. loc.v. stâ cun cdn., di mût che no si sinti bessôlla à vude un fregul fisse, pre Nocent, tant che al à scugnût fermâsi in locande. Jo mi soi distirât te poltrone a lei ancjimò el libri di Vignesie e a tignî compagnie al puar vecjo (Arturo Feruglio, Viaç a Vignesie)
    Sin. fâ compagnie
    1. ancje di alc di inanimât, fâ che cdn. no si sinti bessôlal ten simpri piade la television, al dîs che i ten compagnie
  2. loc.v. ancje di alc di inanimât, jessi insiemi cun cdn., vê efiet su cdn.no voi a trataments par sacomâmi, / ma si ben par sveiâmi / da chê malinconie / che da cualchi an e mi ten compagnie (Pieri Çorut, L'anuari di Fidrì di Buri)
    Sin. fâ compagnie
  3. loc.v. (fig.) lâ li di cdn., fâ compagn di cdn., cjatâsi te stesse cundizion di cdn. e v.i.a Zuan Batiste i ven la spisse di butâlu ta la aghe par che al vadi a tignî compagnie a chel trop di razutis che tant se gjoldin a svuatarà (Arturo Feruglio, I stivâi di Zuan Batiste); e veva dâti un tâl cassot a chel farabut, che lu veva fat lâ cu li gjambis pa la aria. Chei altris fantats vevin tentât di scussâigji cualchi pugn al Meni, ma lui cuntun pâr di pidadis ju veva mandâts a tignîgji compania al lôr compagn (Ranieri Mario Cossâr, Tinuta, la sartorela)
    Sin. fâ compagnie
Components: