spaghet  /-èt/  spa|ghet  [CO, TS]

  1. s.m. gastr. formât di paste secje in forme di bachets cilindrics luncs e fins:  lessâts i spaghets, metêtju a strâts intune pignate fonde cun conserve di pomidoro, formadi e lis melanzanis scaltridis. Zontait cualchi fuee di basili e cu lis stessis fueis cuviarzeit par ultin la pignate e lassaitle un pôc tal for (Emilia Baldassarre, Ort e cusine); un plat di spaghets, un secont cun verdure e une fete, pie no pie, di fuiace cuntune tace di vin (Roberto Ongaro, Cretevierte)
  2. s.m. sensazion di pericul, pôre, soredut improvise:  cu un bon spaghet parsè chi al saveva chi cun Davide no si scherseva, al scjampa drenti tal cason (Nelso Tracanelli, I Gobàs)
    Sin. spavent , spac , spali , sbigule , piu piu , momò
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl