spaghet
/-èt/
spa|ghet
[CO, TS]
-
s.m.
gastr.
formât di paste secje in forme di bachets cilindrics luncs e fins:
lessâts i spaghets, metêtju a strâts intune pignate fonde cun conserve di pomidoro, formadi e lis melanzanis scaltridis. Zontait cualchi fuee di basili e cu lis stessis fueis cuviarzeit par ultin la pignate e lassaitle un pôc tal for (Emilia Baldassarre, Ort e cusine);
un plat di spaghets, un secont cun verdure e une fete, pie no pie, di fuiace cuntune tace di vin (Roberto Ongaro, Cretevierte)
-
s.m.
sensazion di pericul, pôre, soredut improvise:
cu un bon spaghet parsè chi al saveva chi cun Davide no si scherseva, al scjampa drenti tal cason (Nelso Tracanelli, I Gobàs)
Sin. spavent
, spac
, spali
, sbigule
, piu piu
, momò