sovâ
so|vâ
[CO]
-
v.tr.
fâ scjampâ, mandâ vie:
al cjate la sô fantate a sovâ i uciei (Luigi Gortani, La fie e la fiastre)
Sin. socâ
, parâ vie
-
fâ cori, fâ lâ di une cierte bande:
al è come cuant che si parave dentri lis gjalins intal gjalinâr: intant che tu lis sovavis di une bande ti scjampavin di chê altre (Tonin Cjapielâr, Il meracul dal www)
Sin. socâ
, parâ
-
(fig.)
mandâ vie, fâ sparî ancje alc di imateriâl