scachît sca|chît [CO]
-
adi., s.m.
che, cui che al à pôcs muscui e struture fisiche une vore pôc in salût:
zoventût buine di nuie e ducj picinins e scachîts che a fasevin stomi (Catarine Percude, Sant Marc);
[...] fin a tant che no lassin la ostarie e chê lime sordine del zigar e de pipe, che ju rint scachîts [...] (Giuseppe Ferdinando del Torre, Il contadinel. Lunari par l'an 1866)
Sin. rachitic , scarm , scarmulin , micul , strissinît , scarmît