sûc  sûc  [CO]

  1. s.m. licuit di une plante, di une part vegjetâl, di une pome, in gjenar gjavât strucant o cuntun altri sisteme e doprât par fâ diviersis preparazions o robis di bevisi fole come la altre [ue] cui raspolons a la svelte e si bute il sûc tes botis (Toni Broili, I trucs furlans 1847); "A mi no mi van i sûcs di articjoc, chei gjingjerins... O voi a la vecje: aghe frescje, cafè che al scoti e vin sancîr" (Pieri Piçul, Vieri e gnûf)
    Cfr. aghe , struc
    1. licuit li che si cuei une pitance, formât soredut di licuits organics di ortaie e cjar
      Cfr. salse , tocj