realizâ  re|a|li|zâ  [FO]

  1. v.tr. fâ che alc che al jere dome un pinsîr, un desideri, un progjet e v.i. al deventi concret, al sucediin cont ai aspiets ermetics, mistics, magjics operatîfs dal Teatri [de memorie] che, za lu ai dit, jessint une imagjin dal mont al realizave l'insium di Ficino di un potentissim talisman cosmic (Mario Turello, Il brevet); chest al veve tal spirt, progjets seris che forsit nol varès mai viodût a realizâ ad in plen, ma che al varès di sigûr lavorât par lôr cun dutis lis sôs fuarcis (Franca Mainardis, Il sium di Lissandri); Furlans e Carintians […] a son rivâts adore di realizâ cheste intese, di cjatâsi, di dâsi la man, di intindisi, cundut che a fevelin lenghis diferentis (Josef Marchet, Lis scjalis dal cjiscjel)
    Sin. concretizâ , inverâ ,
    Cfr. meti in vore
    1. in sens gjeneric, puartâ insom, fâ alctal 1999 al ven realizât di Luca Peresson e Carlo Della Vedova un videodocumentari su la comunitât di Colonia Caroya intitulât "Farcadice" (Max Mauro, Un Friûl difarent: i 90 mhz di Onde Furlane); o fevelarai no dome di sculture, ma ancje di piture par vie che cualchi artist al à realizât i siei lavôrs cun dutis dôs lis tecnichis (Bepi Agostinis, Storie de art in Friûl)
      Sin.
  2. v.tr. [TS] econ. tal lengaç economic, trasformâ un alc in bêçs licuits
  3. v.tr. [TS] sport (ancje ass.) fâ un gol, un pont o sim.al tire il rigôr e al realize
    Sin. , segnâ
  4. v.tr. rivâ a capî benRoxane e stave ancjemò realizant a ce che e servìs chê "instalazion" (Checo Tam, La comete); no tu rivis a concepî l'infinît, parcè che nol è e nol pues jessi comprensibil dentri tun cjâf finît, e tal stes timp, intal stes moment li che tu realizis cheste impussibilitât, no tu rivis a concepî che nol "esisti" (Fabian Ros, Il lôf)