fastidiâ  fas|ti|di|â  [CO]

  1. v.tr., v.intr. pensâ a alc o a cdn. in maniere incierte, preocupade, ansiose, ancje ossessivea vevin tacât a fastidiâ. "Cui sa dulà che al sarà, copât…" "Lu varan cjapât prisonîr, al tornarà…" (Jolanda Mazzon, Di là de rêt); un di lôr al fastidiave par vie che al veve la femine tal ospedâl par fâsi operâ (Carlo Sgorlon, Prime di sere)
    Sin. bacilâ , lambicâsi , pinsirâ , preocupâsi , vê pinsîr
    Var. fastiliâ
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl