fâsi larc    [CO]

  1. loc.v. (ancje fig.) fâ ce che al covente par passâ, par lâ indevant, soredut sburtant vie altrisun zovin di talent e il plui bulo dal paîs, si fasè larc in mieç de fole disint: "Paisans, par chest, intric a mi! […]" (Luigi Gortani, Il poul malât); il pericul, cumò, cuâl isal? Che i furlans a deventin ancje lôr tabaiadôrs. […] Che si butin ancje lôr a fâsi larc a fuarce di cjacaris; che a acetin di partecipâ a la gare des bufulis (Riedo Pup, I furlans e il fevelâ)
    Sin. fâsi strade
Components: Proverbis:
  • no si po fâsi larc tal strent