cuacjâ  cua|cjâ  [BF]

  1. v.tr. butâ jù di morâlchê paterne lu à cuacjât (Giulio Andrea Pirona, Ercole Carletti, Giovanni Battista Corgnali, Il Nuovo Pirona)
    Sin. scunî , scuaiâ
  2. v.tr. fâ tasêune massarie, / par cuacjâ il mont, / e spose un cont (Pieri Çorut, La maridarole)
    Sin. cidinâ , tasentâ , stropâ la bocje