clamâ vîfs e muarts    [CO]

  1. loc.v. berlâ une vore a fuart di dolôr o par jessi judâtil mâl i cjapà a fuart e nol zovà plui nuie. I budiei si ingropavin e lui al clamave vîfs e muarts (Maria Forte, "Nossent"); al è colât jù tun grebano profont fra dôs pichis. Al à zemût, al à urlât, al à clamât vîfs e muarts, fin che al à vude vôs, par oris e oris; ma nissun al podeve judâlu, ni i mucs finîlu cuntune fusilade, ni i nestris fâ alc par tirâlu sù (Pieri Menis, Tinut di Libro)
    Sin. clamâ i vîfs e i muarts
Components: