cirî fûr
[CO]
-
loc.v.
viodi di cjatâ, in sens gjeneric o ben cun impegn, cun dificoltât, jenfri plui pussibilitâts e v.i.:
al pare in bande i stiçs cu li molecjis, al cîr fûr une borone (Dolfo Zorzut, La furlane);
nol baste fâ e publicâ studis e cirî fûr documents e cuistionâ su la lidrîs des peraulis e su la morfologjie e su lis leçs dal discori furlan, co la int no cjol e no lei robe furlane (Josef Marchet, Dome un rimiedi par salvâ il furlan: insegnâlu tes scuelis);
e cirive fûr une scuse, come se si sintìs in colpe (Jolanda Mazzon, Fûr di timp)
Cfr. cjatâ fûr
Components:
-
cirî
v.tr., v.intr.
-
fûr
av., prep., inter., adi.inv., s.m.sing.