buine plume    [CO]

  1. loc.s.f. persone che al è pôc ce fidâsi o che e ven calcolade in cualchi maniere in mût negatîfe Minate dal Borc Disore, altre buine plume dai miei timps, cumò che e je scridelide come un racli, si è butade al bon Gjesù: pensie che Chel al sei disponût a rincurâ i rifudums de coiarie di Gargagnà? (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini)
    Sin. birbant , buine blave , buine lane , buine fiube
Components: