albar /àl-/ al|bar [CO, TS]
-
s.m.
bot.com.
arbul de famee des Salicaciis, lat. sient Populus tremula o in cualchi câs Populus alba:
al mour il trim dai albars / sot il ceil (Novella Cantarutti, I screi l'Autun)
Sin. pôl salvadi , tremul , albare
Var. alvar
Cfr. pôl1 , pôl blanc - s.m. viôt arbul : a pena olmât un albar di frutan, al veva za pront il plan par dâighi l’assalt (Elvio Loretti, Guido, il golous)