vignî un ton    [CO]

  1. loc.v. (ancje iperb.) vignî un mâl improvîs, ancje mortâl, soredut in bramazions"Podaressio vê un gotut di cafè, se no us displâs?" "Sigûr che mi displâs, che a us vegni un ton! Vô no podês jentrâ chi dentri" (Franca Mainardis, Aiar di cjase)
    Sin. vignî un colp
Components: