tirâ il clostri    [CO]

  1. loc.v. movi il clostri par sierâ o par vierzil'ostîr nol veve vût un lamp di padin in dut il dì, che anzit sore sere al jere rivât un cu la armoniche e, fin dopo miezegnot, nol jere stât câs di tirâ il clostri (Pieri Menis, Disore e disot); alore, cun pôre e cun man tremante, al tirà il clostri e al vierzè (Roberto Ongaro, Il muc)
Components: