Dizionari de Lenghe Furlane

tignî a brene    [CO]

1. loc.v. rivâ a controlâ, a dominâ, a indreçâ o a limitâ:  nol varès rivât a distacâsi dal fûc [de fornâs]; che i pareve une creature sô, di indreçâ, di tignî a brene come un cjaval mat (Maria Forte, La tiere di Lansing); par slontanâ i pinsîrs malins e par tignî a brene i empits che le sdrondenavin, si dedicà anime e cuarp a sô fie (Gianni Gregoricchio, Trê feminis)

Components:

• brene¹ s.f.
• tignî v.tr., v.intr.