stâ a cjalâ
[CO]
-
loc.v.
cjalâ cun atenzion, cun curiositât, cun continuitât:
ducj si capìs, si voltin da bande di jê e stan a cjalâ el truc. Tine dovente rosse come une bore (Dolfo Zorzut, Se la prime mi cjoleve);
jere corude cul cûr in burascje, in chê capele e, sentade tun banc cu lis mans sot la barbe, e stave a cjalâ chê Madalene (Zuan Lurinçon, La Madalene)
-
loc.v.
cjalâ e no fâ nuie:
un grum di int, di brave int, che e sta a cjalâ, magari a criticâ, ma che no da une man, che no mole une sburtade ne cu la lenghe, ne cu la pene, ne cui carantans (Josef Marchet, Legnadis e pidadis)
Components: