smocj
/-ò-/
smocj
[BF]
-
s.m.
part che e vanze di une cjandele dopo che e je za in part brusade
Sin. mocul
-
part che e reste di un spagnolet dopo che al è za stât fumât in part o dal dut:
a di un i deve un cincuantin di lâ a bevisi un tai, a di un altri une prese, a di un altri ancjemò un smocj di spagnolet (Antoni Beline, Pre Pitin)
-
s.m.
imprest fat di une lamine di metal pleade, par studâ la flame de lum
Sin. mochete
, mocjete
, smocjadôr
Cfr. studel
-
s.m.
snacai che al ven jù dal nâs
-
s.m.
façolet par netâ il nâs
Sin. smocjit