sigurazion  /-òn/  si|gu|ra|zi|on  [CO]

  1. s.f. contrat li che une part e paie une cuote in cambi dal impegn di chê altre part di dâi une indenizazion tal câs che al sucedi cualchi acjadiment che al fâs dams:  mi domandin cui che al fâs fâ chescj lavôrs te glesie, dulà che o ai cjolt il materiâl, dulà che o ai la licence di costruî, cemût che o ai cjatâts i lavorents, ce paie che ur doi, se o ai paiadis lis sigurazions e i contribûts (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini); une fabriche des primis de citât, là che ducj a bramavin di podê jentrâ a vore: un lavôr net, avonde ben paiât e cu la sigurazion e la buine man a Nadâl (Roberto Ongaro, Cretevierte)
    Var. assicurazion
  2. s.f. ancje tal pl., compagnie che e lavore dant il servizi previodût di chel contrat:  un siôr di chei des sigurazions (Pieri Somede dai Marcs, A Aquilee)
  3. s.f. declarazion che alc al è o al sarà dal sigûr:  in barbe a ogni sigurazion, prime nus à dit che al varès fat un salt a saludânus se al rivave a distrigâ une riunion e po nol à vude nancje la creance di dînus che nol vignive (Antoni Beline, Sant Jacum, là che al finìs il mont); a jerin lâts vie daspò des sigurazions dal comandant che dut al jere a puest (Carli Pup, La seconde Irlande)
    Sin. garanzie
    Cfr. promesse
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl