sant scugnî    [CO]

  1. loc.s.m. (pop.) dome sing., ancje cun iniz. maiusc., situazion li che si è obleâts, li che si à di fâ alc, cence pussibilitât di sielzise cualchi volte, par un sant scugnî, o tacavi boton, mi fermave: «Ti ai dit che cun me no tu âs di cjacarâ fin che o vîf!» (Antoni Beline, Pre Pitin)
    Sin. sante scugne
Components: