Dizionari de Lenghe Furlane

rindi public    [CO]

1. loc.v. fâ savê a ducj:  "Un scandul, un scandul grant, e jo sarès stât tal mio podê di rindilu public, di svergognâ ducj cuancj" (Costantino Smaniotto, Co l'amôr al cimie)
2. loc.v. fâ deventâ di proprietât o di prerogative o di gjestion coletive, dal popul, no privade:  vuê la tindince e je chê di privatizâ lis "entitâts intermediis" o di acentrâlis intes mans dal stât. Par contrast si à di rindi publics chei servizis e chei bens che vuê a son tes mans dal stât o colâts in chês dai privâts (Fabian Ros, La invenzion dal stât)

Components:

• public adi., s.m.
• rindi v.tr.