padinâ pa|di|nâ [CO]
-
v.tr.
fâ stâ o fâ tornâ cuiet, calm, gjavâ pôre, preocupazions, gnervôs o ancje agressivitât o conflitualitât:
par cuietâ lis aghis si cjapà la cjame di lâ a fevelâ cun jê par viodi di padinâle (Renzo Balzan, Toler e la strie);
i doi soldâts che lu cjaparin, dopo di vê padinât il cjan, lu menarin tal mieç dal prât e lu faserin montâ sù intun camion (Roberto Ongaro, Il muc)
Sin. calmâ , cuietâ
Var. padimâ