nancje discori
[AF]
-
loc.inter.
(enf.)
par rimarcâ che alc al è sigûr, clâr, in sens positîf o negatîf daûr dal contest:
là sù parsore nol jere fregul di ben. Di aghe nancje discori, montagnis crotis e il soreli al impiave lis cretis (Alan Brusini, La cartuline);
«Mi fâs, alore, dôs riutis come che al sa lui, che al è un galantom…» «Orpo, Ulive, nancje discori » Al tirà fûr une cjarte, si sigurà che il penin al jere bon, po al butà jù dôs riis di scriture (Maria Forte, La tiere di Lansing)
Sin. nancje fevelâ
Components: