mufî  mu|fî  [CO]

  1. v.tr. fâ che alc si cuvierzi di mufe[Zuantoni] al barufave daspès cun Diu ancje par mancul di chê ploie che e mufive dut in chel an (Alviero Negro, Zuantoni il Cjargnel)
    Sin. inmufî
  2. v.intr. lâ di mâl tant di jessi intacât de mufei granei intacâts, cul mufî, cul fermentâ, a son un reclam dei moscjins (Giuseppe Ferdinando del Torre, Il contadinel. Lunari par l'an 1871)
    Sin. mufîsi , inmufî , inmufîsi , fâ la mufe