molâ vie    [CO]

  1. loc.v. cui stes significâts di "molâ", cun plui intensitâta spiculavin simpri sul presit, no par cjativeria ma par no vê bêçs. Nane al finiva par molâ via parcè che lour a lu batevin in lenga e lui a nal era nassût par fâ il marcjadant (Novella Cantarutti, Marcjadants); cu la vuiscje che al tignive intune man i à molât vie a Bepi une vuiscjade inte schene (Max Mauro, Buchenwald 1944); par no dâi sodisfazion cul tasê, i molà vie une rispueste peverade (Roberto Ongaro, Cretevierte)
Components:
  • molâ v.tr., v.intr.
  • vie s.f., av., inter., s.m.sing., prep.