inseri  /-é-/  in|se|ri  []

  1. s.m. ancje cun iniz. maiusc., carnevâl o in particolâr ultime dì di carnevâlse in dì di vuê dome une piçule grampe di furlans a si vise che cun sevrut a si intint il penultim dì di carnevâl [...], nissun al a iniment ce che vûl dî inseri. (Piera Rizzolatti, Inseri e Sevrut); a i forin trê cugnâts / Inseri, Sent Martin, e il prim di Avost / comparis dal vin dolç e dal bon most (Nicolò Morlupin, Tu sôs lu benvignût e l ben cjatât)
    Sin. carnevalon
    Var. isseri
    Cfr. carnevalut , carnevâl , sevrut
  2. s.m. (fig.) persone pôc inteligjente[amôr] fâs parê blanc lu ros e zâl lu neri, / e fâs parê galant un puar inseri (Ermes di Colorêt)
    Sin. carnevâl