inflochetât  in|flo|che|tât  [CO]

  1. p.pass., adi. viôt inflochetâ , viôt inflochetâsi
  2. adi. furnît di flocs, curdelis, galiscussì il prin aventari al cjatà la strade juste, sul cjar inflochetât e cu la benedizion dal ulîf impirât tune fressure dal casson (Maria Forte, La fie çuete); a ogni fieste de Sense a puartavin sù sul cuel di Sant Pieri lis lôr crôs, inflochetadis cu lis galis che lis nuvicis a metevin il dì des gnocis par dopo regalâlis ae glesie (Monica Tallone, La bussade des crôs)
    Sin. inflocât
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl