freule1  /frè-/  fre|u|le/freu|le  [AF, TS]

  1. s.f. bot.com., gastr. pomule rosse cun semençutis su la sô superficie fate di plui plantis dal gjenar Fragaria, sedi salvadiis che coltivadis, in particolâr di Fragaria vescafreulis cu la pane montade (Alan Brusini, Amîs come prime); pilucâ freulis, frambue e cjargniculis cence nancje slontanâsi dai trois (Riedo Pup, I furlans e i prâts)
    Var. fraule , fregule2 , frauli , moziche , flaurie , flore5 , flâr , maiostre , mueite , triscule , vraule
    Cfr. freulon , freulone
    1. plante che e fâs chês pomulis, in particolâr Fragaria vescaun biel cjamput di freulis (Enos Costantin, Pomulutis); la freule e je une plante comune in prâts e cjamps coltivâts e soredut tai splaçs jenfri i boscs (Giorgio Pascoli, Il Litum: jerbis salvadiis te cusine)
  2. s.f., adi. [CO, TS] enol. sorte di vît di divignince americane, lat.sient. Vitis labrusca
    Sin. american , frambue , frambul , frambulin
    1. s.m. sorte di ue e di vin, dolç e profumât di freule, che a vegnin di chê vîte dulà jerino il bacò, il nostran, il merican o freule, la cjanorie? (Luigi Ciceri, Vins D.O.C.)
  3. s.m.inv., adi.inv. colôr ros che al tire sul viole