finût  fi|nût  [FO]

  1. p.pass., adi. viôt finî , viôt finîsi ,finude chê esperience, Marchi al cjape la nâf e dal Gjapon, cuntun viaç di un mês, al rive a Marsilie (Max Mauro, Felix Marchi e il sium dal furlan-furlan); un disen fat di tantis figuris une dongje di chê altre, une parsore di chê altre, fin a deventâ une opere finude e plene (Stiefin Morat, Gjeometriis)
    Var. finît