fâ un afâr    [CO]

  1. loc.v. rivâ a un acuardi economic, comprâ, vendi, mediâ e v.i.no ai podût fâ un afâr par nuie. Sul plui biel chei altris sensarats mal puartavin vie (Pieri Somede dai Marcs, Ursule)
  2. loc.v. vê un vantaç, une convenience, plui di ce che no je la spese o il sfuarçCostantin al paià su la brucje. Daspò al scomençà di gnûf a cjalâ i cuadris, che aromai a jerin siei, e simpri di plui al jere persuadût di vê fat un afâr (Carlo Sgorlon, Ombris tal infinît)
Components: