Dizionari de Lenghe Furlane

fâ spic    [CO]

1. loc.v. vê evidence, imparêsi o ancje metisi in mostre:  cuistâ e fâ sù bêçs e jessi riverîts come sorestants, e fâ spic tal paîs cuntune prediâl al pâr di chê dal gjenerâl Tadio (Alviero Negro, Cjase Asquine); dopo chê vore, la cjase, [...] e pareve une vore plui bon … e faseve plui spic, e veve, in sumis, cjapât un aiar plui di siôrs (Maria Forte, Cjase di Dalban)
   Sin. spicâ
   Cfr. fâ biele mostre
   
   1. dâ evidence, fâ che alc o che cdn. si impari:  i sbufs ariôs che si alçavin des spadulis i rivavin a fîl des orelis incurnisant la muse frescje e fasint plui spic a la cjadene di aur (Pieri Menis, Chei di Muraie)

Components:

• fâ v.tr., s.m., v.intr.
• spic² s.m.