declarâsi  de|cla|râ|si  [CO]

  1. v.pron.intr. fâ savê a viert di jessi intune cierte cundizion, disposizion, di vê une cierte opinion e v.i.il podestât che nol pues plui tignî dûr, al mole, declarantsi pront a contentâju (Luigi Gortani, Il tor di Mueç)
    Sin. dîsi , pandisi , proclamâsi , professâsi
    Var. diclarâsi
    1. dî cuntune cierte enfasi o formalitât o cun maniere di amission di jessi intune cierte cundizion, disposizion e v.i.di garzon al veve lassâts doi dêts de man çampine sot di une machine. Par altri si declarave fortunât di no vê massacrât, là sot, un pît (Gianni Gregoricchio, La clape)
      Sin. dîsi , proclamâsi
      Cfr. ameti , confessâ
  2. v.pron.intr. pandi il propri amôr ae persone che si ame