cusine sporcje [CO]
-
loc.s.f.
piçul ambient tacât de cusine, par lavâ plats e pignatis:
e trotave dal fogolâr ae panarie, dal camarin ae cusine sporcje (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve);
e le te cusine sporcje; sul seglâr e jere la spine gnove: di pôc a vevin tirât dentri la aghe e cussì no si viodevin plui picjâts i cjandêrs cul cop a pendolon (Jolanda Mazzon, Di là de rêt)
Sin. spacecusine